15 decembrie 2008

Amalia respira adanc

"Amalia respira adanc" este o piesa de teatru scisa de Alina Nelega Cadariu. Se joaca la teatrul Act. Cand am hotarat sa merg eram putin reticenta desi imi fusese recomandata cu entuziasm. Ma gandeam ca ma voi plictisi, ca nu voi rezista. Cu ce ma poate captiva o piesa interpretata de un singur om? O piesa cu un personaj...
Vazusem pise cu doua personaje care nu m-au impresionat.

A fost altceva...

Surprinzator - nu m-am plictisit, desi a fost un moment (pe la inceput) cand mi-am zis ca va fi un dezastru, iar texte despre comunism... iar plictiseala, iar ... Ma inselasem.
A fost altceva - o poveste dintr-o lume si despre o lume in care am trait - o poveste despre supravietuire. Amintiri proprii rostite de altcineva... O respiratie ce nu insemna doar a trage aer in piept ci infruntarea umilintei, infruntarea nedreptatilor - acceptarea cu un nod in gat a acelei vieti, putinta de a le tine piept fara a o lua razna (sau nu?).

Daca va mai amintiti de deodorantul Mozaic eu zic ca trebuie sa vedeti aceasta piesa. Va veti aminti de copilaria la tara, de guma Turbo, de cenaclul Flacara, de multe altele mai bune sau mai rele... Veti face haz de necaz, veti rade, veti plange... veti respira adanc, veti aplauda...

Iar la sfarsit o sa ramaneti cu intrebari - "cum poate un om sa joace asa? cata energie? de unde atata forta?" Ma refer la Cristina Casian - omul ce sustine tot acest spectacol - un "one women show".
Va veti intreba cum se poate scrie un asemenea text, autorul a fost chiar atat de marcat? Sau poate nu va veti intreba - poate asta e doar intrebarea pe care mi-am pus-o eu... poate ca voi veti avea alte intrebari...

Veti fi impresionati, incantati, surprinsi... Poate va veti simti mai mici... sau supravietuitori... Depinde...

Dar trebuie sa vedeti aceasta piesa! Trebuie sa o descoperiti pe Cristina Casian.

Alte informatii gasiti aici.

IHTIS - poti dona mai usor

A trecut aproape o luna, iar pentru cei de la IHTIS nu in van. Au reusit sa faca posibila donarea prin SMS sau telefon.
- Poti dona 1 euro/apel formand 0900.900.081 in reteaua Romtelecom!
- Poti dona 2 euro prin SMS la 848 in reteaua Vodafone/Orange/Cosmote!

18 noiembrie 2008

Asociatia IHTIS - puterea de a face din NIMIC - CEVA

Astazi via Manafu am aflat despre campania "350.000 Euro = Solidaritatea a 350.000 oameni" initiata de Asociatia IHTIS.

IHTIS este creata de tineri cu dizabilitati care vor sa traiasca normal si ne demonstreaza ca ceea ce conteaza cand vrei cu adevarat ceva, este credinta si dorinta ca ceea ce ne dorim se poate realiza. Oameni care vor sa traiasca, care nu se lamenteaza, nu se plang ... Ei lupta pentru ceea ce li se cuvine - o viata independenta, integrarea fireasca in societate, imbratisarea semenilor, ...

Au un vis, o dorinta - aceea de a crea un Centru de Viata Independenta, vor sa arate ca se pot descurca, ca sunt altfel intr-un alt mod si nu asa cum ii consideram noi. Da sunt ALTFEL si pot face lucrurile si viata lor sa arate ALTFEL, asa cum poate noi ar fi trebuit sa o facem pentru ei. Noi care avem ceea ce ei nu au si nu stim sa apreciem asta. Noi - care pana acum le-am spus ca nu pot face nimic, i-am ignorat... Acum ne demonstreaza ca pot face CEVA - mult mai mult decat am putut face noi pentru ei. Noi care nici macar nu ne-am gandit ca am putea face ceva... dar nu ne condamna, ne accepta asa cum suntem - ignoranti, nestiutori, plangaciosi, jalnici...

Haideti acum sa le acordam sprijinul, sa le fim alaturi, sa-i acceptam. Gasiti aici modalitatile prin care puteti face asta.

Da, ar fi mult mai usor daca ar exista si un sistem de donatie prin SMS. Poate ca, transmitand in felul nostru mesajul acesta - se va si realiza.

Daca vorbele mele au fost neputincioase si nu v-au convins priviti mesajul de mai jos!

17 noiembrie 2008

Durerea care vinde

De fiecare data cand se intampla un eveniment catatastrofal, accident de munca, inundatii etc media are ce dezbate - nu o ora, nu o zi, ci mult mai mult. Apar titluri care mai de care mai pompoase, discutii despre ce, de ce si cum, dar dupa o vreme totul ramane uitat...

Asa se va intampla si acum cu accidentul de la mina Petrila... Televiziunile, presa scrisa vor avea subiect de dezbatut pana cand ultimii morti vor fi ingropati, se vor face analize, dezbateri, se va discuta de vina lui X, de banii Y care ar fi trebuit sa... ATAT. Dupa care se va asterne TACEREA. Un mare BUM urmat de un nor de PRAF si apoi LINISTE.

De ce nimeni nu mai continua apoi?... Au fost accidente si in anii '90 in minele Petrila, Vulcan si??? S-a vorbit atunci, in acele zile si atat. A venit acest BUM nou si se vorbeste iar... si??? Oamenii de acolo vor face ceea ce stiu sa faca, vor merge la munca, vor accepta conditiile date, vor intra in pamant... De ce? Pentru ca asta stiu sa faca cel mai bine, pentru ca altceva nu au ce face, pentru ca au familii, copii... - pentru ca asta este viata lor - mina - din tata in fiu...
Credeti ca va face cineva ceva pentru ei? Se va schimba ceva?

Acum presa are un os de ros, au subiecte - cum nu? doar ce vinde cel mai bine? Durerea, scandalul, mizeria, tigania ... Presa supravietuieste, nu stiu ce explozie ar putea-o darama, ei scot aur din durere, din boala, din rufe spalate in public si barfa... o presa de mahala ...

Ce-i drept, ici colo, uneori, mai sunt reportaje despre realitatile din Romania, ne sunt aratate din nou fetele negre ale acesteia, iar uneori pe ici pe colo mai apare si o pata de culoare. Cam asa as traduce seria de reportaje ProTv - "Romania te iubesc"(alb/negrul) si "Te vezi la stirile ProTv"(pata de culoare).

Asa am aflat ce se intampla la Ocnele Mari - unde oricand oamenii pot fi inghititi de pamant. Se stie acest lucru de mai bine de 2 ani?? Si ce credeti ca s-a schimbat ceva? Ca oamenii vor fi stramutati? Ca deja sunt case noi care ii asteapta?? Nuuuu! Doar traim in Romania...

Si se spune ca Presa e a doua (parca) putere in stat... A doua putere care ce? Profita de tragedia unora, se face ca ii pasa, emite pretentii dar ... Vreau sa-mi spuneti un lucru bun la a carei realizare a contribuit presa? Libertatea de exprimare...??? cred ca asta s-a castigat odata cu libertatea ...

Altceva?

PS: Pe N24 - se discuta despre accidentul de la Petrila - headline-ul e NOROC BUM!
Ce mai pot spune?

08 noiembrie 2008

MTV EMA 2008

Am vazut, intamplator, o parte din show. Ce m-a impresionat? Vedeti mai jos.



Cand vom vedea si in spectacolele artistilor romani asa ceva? Ce ne lipseste? Tehnologia? Ideea? Scenograful? Banii?

02 noiembrie 2008

Timpul .... (2)

Da, nu am mai scris de ceva timp si asta nu pentru ca nu as avea ce scrie ci pentru ca nu prea am avut timp... Cineva imi spunea ca asta nu e o scuza, ca daca vrei iti gasesti timp. Probabil ca asa este, dar cred ca as face o completare - timpul il folosesti in functie de prioritatile pe care ti le creezi.

Poate ca uneori e mai important sa-mi petrec timpul cu o persoana draga decat in fata unui calculator facand lucruri care nu-mi mai aduc nici o satisfactie... Poate ca uneori vreau sa dorm, sa uit de toate si atat... Poate ca uneori ...

Da, asa ar trebui sa se intample, ar trebui sa facem trecerea timpului placuta, placuta noua nu altora, sa ne traim viata pentru noi nu pentru altii ...
Sa ne amintim ca mai avem nevoie de socializare,
... ca mai avem nevoie de o plimbare in parc,
... ca mai vrem sa simtim frunzele uscate trasnind sub talpi,
... ca mai vrem sa ascultam melodiile din studentie,
... ca mai vrem sa vedem o piesa de teatru, un film, sa mergem la un concert
... ca vrem sa iubim si sa fim iubiti si ca ne gasim timp pentru asta
... ca vrem sa vedem si sa simtim cum trec anotimpurile si ce inseamna asta
... ca vrem sa vedem cerul ziua dar si noaptea
... ca vrem sa nu facem nimic si sa nu dam socoteala pentru asta
... ca vrem ca maine sa nu mai mergem la lucru ci pe un varf de munte
...

De cate ori nu ne-am trezit spunand "cand a venit toamna (vara/iarna/primavara), abia acum am vazut pomii ingalbeniti"? ... De cate ori nu incercam sa socotim cate saptamani/luni/ani au trecut de cand nu am vorbit sau nu ne-am mai vazut prietenii (din facultate sau nu)?... De cate ori nu incercam sa ne dam seama ce am facut in viata asta pana acum si sa constatam ca raspunsul nu ne onoreaza/multumeste? ...
De cate ori nu ne-am spus de maine schimb asta/ailalta, fac aia/ailalta si de cate ori decizia a fost uitata din prima ora a zilei urmatoare? De cate ori ...

Poate e vorba si de ce-l face pe om fericit... Fericirea e dependenta de timp, de deciziile pe care le luam pentru a ne trece timpul... Azi sunt fericita pentru ca mananc un mar si asta imi aminteste de copilarie... O fericire de scurta durata care insa ma poate face sa iau alte decizii care-mi prelungesc fericirea...Poate ca maine sau in ora urmatoare sunt fericita pentru ca ma vad cu un om drag mie... Pentru unii astfel de fericiri nu exista - pentru ei fericirea inseamna altceva... o casa, o masina, o excursie... Fericirea e un cumul de stari... pentru a o recunoaste uneori suntem nevoiti sa suferim, pentru a o trai trebuie sa trecem prin o multime de alte stari ce se succed, pe care noi ni le cream sau doar le acceptam.
Suntem nevoiti sa acceptam si lucruri care nu ne multumesc, care nu ne fac sa ne simtim bine. Si asta pentru ca traim printre oameni cu care interactionam, care ne influenteaza. Traim intr-o societate in care pentru a ne integra trebuie sa respectam anumite reguli.

Problema e ca trebuie sa gasim un echilibru. Nu trebuie sa devenim scalvii societatii si normelor ei dar nici sclavii propriei noastre personalitati...

09 octombrie 2008

Timpul....

Timpul nu-mi mai ajunge... Nu am timp nici sa scriu pe blog, nici sa citesc alte bloguri, nici sa citesc altceva... Ma intreb cum fac ceilalti bloggeri? Cei ce scriu aproape zilnic... Cred ca blogul pentru ei a devenit o sarcina de serviciu pentru ca altfel nu-mi dau seama cum reusesc...

Macar daca as face lucruri fenomenale, dar nu - doar munca. Oare se merita? Cate lucruri frumoase exista pe lume ce asteapta a fi descoperite... Iar noi ne ingropam zilnic in munca.

Pentru ce?

Si uite asa trece viata si nici macar nu-i simtim gustul...

29 septembrie 2008

Imobiliare: Pana unde?

Ceea ce va urma nu este un experiment, ci realitate.

In ultima luna am urmarit anunturile imobiliare pentru a vedea cat de posibila mai este azi achizitionarea unei “case” asa cum ne place sa spunem chiar si atunci cand vorbim de un apartament. Pentru ca acea garsoniera sau apartament ar urma sa fie casa noastra, ne-ar crea acea stare de bine, de ACASA, de al meu, de stabilitate...
Si de ce nu, ma simt mai bine platind lunar pentru ceva ce stiu ca e al meu decat platind o chirie pentru o locuinta din care oricand pot fi data afara.

Am ales un buget - 85k-90k euro si o zona – Titan. Apoi am zis ca e mai bine sa caut un imobil nou. Am inceput cautarile pentru un apartament cu 2 camere dar in scurt timp am realizat ca e imposibil sa ma ating de asa ceva – preturi de la 105k euro. De unde atatia bani? Ce salariu sa ai sa poti lua un credit pentru o astfel de locuinta? Prin urmare am inceput sa ma uit dupa garsoniere, dar pentru tot ce gaseam pana in 70k pe site-urile de imobiliare sau ale dezvoltatorilor mi se spunea ca s-au dat.

Am scris dezvoltatorilor cerand preturi si detalii despre modalitatile de plata si despre tot ce au la vanzare garsoniere/ap cu doua camere. Cele mai dese raspunsuri spuneau ca tot ce e finalizat pana in acel moment este vandut/rezervat dar au clienti care vor sa-si vanda contractul... Desigur pretul cerut de acestia era mult mai mare decat bugetul stabilit.
Modalitatile de plata – majoritatea – constau intr-un avans ce varia intre 15% si 45% iar la primirea locuintei restul.

In cele din urma am ajuns si la un targ imobiliar. Aici ce-i drept am gasit cateva oferte sub 90k. Una – cea mai ok – in ceea ce priveste pretul (66k) era situata pe undeva intr-un complex la 4 km de Vitan-Barzesti. Am tot incercat sa aflu la targ cam cum se ajunge pentru vizionare, mi se arata harta si mi se spunea “uitati aici este Autovit, aici hotelul R. iar de aici mai mergeti 3-4km. Mi-am zis, gata, la pretul asta trebuie sa merg sa vad (mai ales ca am ce vedea, nu sunt doar planuri) – am sunat sa aflu cu ce pot ajunge acolo. Mi s-a spus “pai cu 102 pana la Vitan-Barzesti si de acolo pe jos 3 km jumatate”. Am intrebat cam cum e zona iar raspunsul “in dezvoltare”. Mi-a fost clar nu e cazul pentru moment sa ajung acolo. Ce fac? Ma mut acolo si cum ajung la munca? Ar trebui sa-mi iau si o masina. Prin urmare asta pe moment pica.
O alta oferta – tot garsoniera – 76k zona – Titan. Finalizare in toamna 2009. 15% avans + 10 % pana la sfarsitul anului iar restul la finalizare. Am lasat datele pentru a primi palnurile – asta pentru ca deseori se intampla ca suprafetele bucatariilor sa fie foarte mici, sau buncataria sa nu aiba fereastra, sau garsoniera sa nu aiba balcon etc. Am primit un email prin care mi se spune ca sunt bucurosi ca sunt interesata de oferta lor si ma asteapta la biroul de vanzari din locatia X pentru mai multe informatii.
O a treia oferta – o garsoniera de 79k – insa doar la ultimul etaj – sau mai ieftina pana in 70 daca tin bine minte – oferta targului – insa pentru cele de la parter. Am lasat si aici datele de contact. Am fost contactata si le-am spus ca nu vreau ultimul etaj si nici parter si culmea mi-au spus ca au si la alte etajele dar la 81k. A ramas sa ma gandesc.

Si ma tot gandesc, si tot citesc ZF, hotnews - opinii si opinii. Unii spun ca vor mai scadea preturile. Altii spun ca nu au cum sa scada – cel putin la cele noi – pentru ca pretul terenurilor creste, pretul la materialele de constructii creste si el... Altii spun ca investitorii nu mai vor sa dezvolte in conditiile actuale si automat cererea mare va duce la cresterea in continuare a preturilor... Altii spun – domne piata trebuie sa se stabilizeze – preturile vor ajunge la nivelul celor din 2006 – asta pt ca preturile nu tb sa se fie dictate de cererea de pe piata ci de capacitatea de cumparare ...

Apoi mai e problema cu bancile... Chiar voi putea lua suma pe care am stabilit-o ca buget? Unii au spus ca da, altii imi dau mai putin. Acum se schimba si normele, deci astept iar sa vad ce si cum... Astept si ma gandesc...

Ma gandesc acum la un apartament intr-un imobil vechi. Poate chiar vor scadea preturile si imi voi permite cu 80k sau mai putin un apartament cu 2 camere intr-un bloc construit dupa ’80, la un etaj rezonabil, cu un balcon rezonabil, intr-o zona rezonabila...

Dar ce fac daca nu scad? Dau 65k pe o garsoniera de 28mp, intr-un bloc construit pana-n ’75, la ultimul etaj??? (cam asta fiind oferta acum). Sau ... ???

Ma gandesc.... ma gendesc.... pana cand? Si unde ma va duce?

Ceea ce stiu acum este ca:
- un apartament intr-un imobil nou este greu de gasit - intr-o zona rezonabila (cu mijloace de transport, piata…) si la un pret pe care sa ti-l poti permite (adica pt care sa poti obtine un credit – asta presupune sa fie si finalizat)
- tot ce incepe sa se dezvolte acum - se dezvolta la preturi mult mai mari
- e mai bine sa poti vedea ceea ce cumperi (am vazut bucatarii deschise foarte mici – pentru mine aceea nu se putea numi bucatarie)
- pretul de pe site nu e intotdeauna actualizat
- azi un apartament poate avea un pret maine un altul (dar nu mai mic)
- apartamentele noi mai ieftine – fie sunt la capat de lume, fie la etajele extreme, fie nu au balcon, fie….
- apartamentele vechi mai iefitne – sunt cele de pana in ‘75, la ultimele etaje, suprafetele cele mai mici, situate la periferie

Probabil ca acum mi-au mai scapat anumite aspecte... Va las pe voi ce cititi sa adaugati ce credeti... Poate ma ajuta cineva si imi spune.... cat sa ma mai gandesc, cat sa mai astept...
Deja euro e de 3.7 lei....

21 septembrie 2008

Au trecut si Zilele Bucurestiului 2008

Au fost doua zile pline de evenimente pentru bucuresteni. Concerte pentru toate varstele si gusturile - folclor din maramures, Costel Busuioc, Bryan Adams - asta ca sa le enumar doar pe cele ce mi-au iesit in cale.

Strazi pline de oameni, trasuri ca pe vremuri, costume de epoca, mestesugari si arta populara toate acestea te intampinau in incercarea de a vedea cat mai multe. Ce am reusit sa vad eu? Casutele mestesugarilor de pe aleea cu fantani - aici am baut suc natural de mere si mi-am zis ca intr-o zi am sa-mi iau niste scaune taranesti - din acelea cu 3 picioare - desi prietenii imi zic ca pentru ce? Apoi am ajuns in Pta Constitutiei - unde la ora aceea (12-13) se faceau ceva repetitii de sunet iar alaturi tronau standurile unuia din targurile imobiliare ale acestei perioade (asta pentru ca mai era unul la Casa Poporului - pe care l-am vizitat si despre care va voi vorbi intr-un alt post).

Dupa toate acestea am ajuns in centrul vechi unde se faceau repetitii pentru concertul Costel Busuioc (scena de la BNR). Alaturi de scena am baut primul must pe anul acesta si chiar a fost bun desi am stat ceva la coada pentru a ajunge la el). Dupa aceea am admirat costumele si trasurile si m-am intrebat de ce nu se iterzice traficul auto pe toate acele strazi ale centrului vechi pentru ca pe acolo sa circule doar trasuri - asa cam cum e prin Viena... De ce sa se intample asta doar de Zilele X sau Y?

Am ajuns pe seara si la Izvor - concertul Bryan Adams. Au fost momente enervante atunci cand un elicopter survola zona si acoperea cu zgomotul sau muzica. A trebuit sa inaintez in multime catre scena pentru a scapa de acel haos. Sonorizarea nu mi s-a parut perfecta - dar a fost bine. Atmosfera ok. Dupa concert a urmat un alt spectacol de sunet, foc, apa si lasere. Nu-mi e prea usor sa descriu miscarea apei invaluita in culoarea data de lumini, inconjurata pe alocuri de foc, artificii si lasere.

Momentul de final al serii (pentru mine) l-au constituit artificiile din fata casei poporului....

E clar, am pierdut multe, nu am vazut teatru, nu am vazut circ, nu am vazut urban art, nu am vazut... cine mai stie cate... dar zic ca totusi am vazut suficient... Mai exista si anul viitor cand se vor implini 550 de ani de la atestarea documentara a Bucurestiului....

14 septembrie 2008

A murit STEFAN IORDACHE?

Nu, nu a murit. Nici un actor nu poate muri. Ei doar pleaca putin sa desavarseasca un alt rol al vietii lor!

...ne-au ramas amintirile. Acestea il mentin viu in gandurile noastre...

Cat vom avea amintiri, toti acesti OAMENI MARI vor RAMANE AICI CU NOI!

Daca nu putem avea grija de EI poate avem grija de AMINTIRI!

12 septembrie 2008

Vienna Music Film Festival Bucuresti 2008 - Program

Locatie: Piata George Enescu

17 septembrie


Ora 19.30
ROMANIAN PIANO TRIO
Horia Mihail – pian
Alexandru Tomescu – vioară
Răzvan Suma – violoncel Program
Joseph Haydn ~ Trio in Sol Major, HOB. X: 25
George Enescu ~ Serenade Lointaine
Astor Piazzolla ~ Los quatros estaciones portenos, La muerte del angel
Durata: 1h30’ cu pauză

Ora 21.00
FILM: CONCERTUL DE ANUL NOU DE LA VIENA 2008 - Filarmonica din Viena (Johann Strauss tatăl şi fiul, Josef Strauss, Josef Hellmesberger jr., Josef Lanner)
Dirijor: Georges Prêtre
Durata: 2h

18 septembrie

Ora 19.30
CONCERT
Toma Popovici – pian
Gabriel Croitoru – vioară
Program:
Franz Schubert ~ Sonatina pentru vioară şi pian în re major
Ludwig van Beethoven ~ Sonata nr. 5 pentru pian şi vioară în fa major, op. 24 (Sonata Primăverii)
Fritz Kreisler ~ Capriciu vienez
Mic marş vienez Liebesleid Liebesfreund
Jules Massenet ~ Meditaţie
Pablo de Sarasate ~ Melodii lăutăreşti
Durata: 1h30’ cu pauză

Ora 21.00
FILM: ELIXIRUL DRAGOSTEI (Gaetano Donizetti)
Orchestra Operei din Viena
Dirijor: Alfred Eschwé
Solişti: Anna Netrebko, Rollando Villazón, Leo Nucci, Ildebrando D’Arcangelo
Durata: 1h55’

19 septembrie

Ora 19.30
AD LIBITUM
Adrian Berescu - vioară
Şerban Mereuţă - vioară
Bogdan Bişoc - violă
Filip Papa - violoncel Program
Franz Schubert ~ Quartettsatz
Antonin Dvorak ~ American quartett op. 96
Durata: 40’

Ora 20.10
CORUL ACAPELLA
Durata: 20’

Ora 20.30
AD LIBITUM
Program:
W. A. Mozart ~ Cvartet KV.157
Joseph Haydn ~ Serenadă
Franz Schubert ~ Moment muzical
Constantin Dimitrescu ~ Dans ţărănesc
Antonin Dvorak ~ Humoresca
Astor Piazzolla ~ Four for tango
Durata: 40’

Ora 21.00
FILM: HERBERT VON KARAJAN: CONCERT ANIVERSAR
(Ludwig van Beethoven, Piotri Ceaikovski)
Filarmonica din Berlin
Dirijor: Seiji Ozawa
Solist: Anne-Sophie Mutter (vioară)
Acest concert a celebrat la Wiener Musikverein, 100 de ani de la naşterea genialului dirijor.
Durata: 1h53’

20 septembrie

Ora 19.00
VIENA RĂMÂNE VIENA
Strauss Festival Orchester Wien
Dirijor: Peter Guth
Program:
Johann Strauss ~ Uvertura operetei „O noapte la Veneţia”
Polca Tic-Tac, op.365 din „Liliacul”
Sânge vienez, Vals op.354
Polca şampaniei, op.211
Johann Strauss Tatăl ~ Gitana-Galop, op.108
Johann Strauss ~ Eljen a magyar, Polka ungurească op.332 Vals imperial, op.437
Johann Schrammel ~ Viena rămâne Viena, marş
Eduard Strauss ~ Bahn frei!, Polca op.45
Johann Strauss ~ Trandafiri din sud, vals op.388 din „Batista de dantelă a reginei”
Der Kobold, Polka Mazur op.226
Johann şi Josef Strauss ~ Polca Pizzicato
Josef Strauss ~ Fără griji, Polca op.271
Johann Strauss ~ Dunărea albastră, vals op.314
Durata: 2h cu pauză

Ora 21.00
FILM: HERBERT VON KARAJAN: W. A. MOZART, OTTORINO RESPIGHI, RICHARD STRAUSS
Filarmonica din Berlin
Dirijor: Herbert von Karajan
Durata: 1h26’

TRAVIATA (Giuseppe Verdi)
Filarmonica din Viena
Dirijor: Carlo Rizzi
Solişti: Anna Netrbko, Rollando Villazón, Thomas Hampson, Helene Schneidermann, Diane Pilcher
Regia: Willy Decker
Durata: 2h20’

NUNTA LUI FIGARO (W. A. Mozart)
Filarmonica din Viena
Dirijor: Nikolaus Harnoncourt
Solişti: Anna Netrebko, Ildebrando D’Arcangelo, Juliane Banse,
Dorothea Röschmann, Christine Schäfer, Bo Skovhus
Regia: Claus Guth
Durata: 2h23’

21 septembrie

Ora 19.30
JUDITH HALASZ & SPIRIT OF VIENNA ENSEMBLE
Judith Halasz – Soprană
Matei Ioachimescu – Flaut
Cristian Nenescu – Vioară
Wang Yu Ko – Vioară
Mihai Loghin – Violă
Martin Dimov – Violoncel
Laszlo Magyar – Contrabas
Michael Gruber – Clarinet
Elena Gertcheva – Pian
Vitus Pirchner – Percuţie

Program:
W.A. Mozart ~ Uvertura la „Nunta lui Figaro”
E Susanna non vien – Dove suono?, Aria contesei din opera – „Nunta lui Figaro”
Saverio Mercadante ~ Rondo Russo
W.A. Mozart ~ Cvartetul de coarde in Do major KV 465, Allegro molto
Serenada Kleine Nacht Musik Partea a 3 a

Crudele? - Non mi dir, aria Donei Anna din opera „Don Giovanni”
Rondo Alla Turca
Johann Strauss ~ Tritsch – Elyen A Magyar Polka schnell
Fruehlingstimmen Walzer

Csardas din Liliacul
Annen Polka
KuenstlerLeben sau Les Patineurs
Auf der Jagd
Champagner Polka
Franz Lehar ~ Giuditta
Johann Strauss ~ Donau Walze
Durata: 1h 30’ cu pauză

Ora 21.00
FILM: ANTON BRUCKNER: SIMFONIA NR. 9
The Cleveland Orchestra
Dirijor: Franz Welser-Möst

Sursa: www.arcub.ro

11 septembrie 2008

Zoia Alecu - Vino aici

"Vino aici" - Un album pe care trebuie sa-l cumpar. Se mai gaseste pe undeva?


Dedic aceasta piesa celor tristi ce au nevoie de alinare.

Vino Aici

Vino aici, spune-mi tot ce ai
Si de ce nu poti sa mai stai
Lasa tot ce e trist in tine,
Vino aici, vino linga mine

Ref.
Tu doar inchide ochii
Si lasa-te pe umarul meu
Inchide ochii
Si lasa-mi mie tot ce e greu, prietene

Plansul tau poti sa mi-l dai mie
Il primesc chiar cu bucurie
Vom trai totul impreuna
Si mereu vom trece de furtuna.

Ref.
Tu doar inchide ochii
Si lasa-te pe umarul meu
Inchide ochii
Si lasa-mi mie tot ce e greu, prietene

Vino-aici, vei uita de patimi
Lasa-ma sa te sterg de lacrimi
Tot ce vreau e sa-ti fie bine
Vino-aici, vino langa mine.

Ref.
Tu doar inchide ochii
Si lasa-te pe umarul meu
Inchide ochii
Si lasa-mi mie tot ce e greu, prietene

Sursa versuri: www.zoiaalecu.ro

A fi sau a nu fi - Sfarsitul lumii?

De cateva zile se tot discuta despre Sfarsitul Lumii. Asta datorita maretului experiment LHC. Oare chiar avem nevoie de asa ceva? Atata timp pentru un experiment. Tinut in secret... oare chiar e ok? Atatia bani... Atatia oameni... Si cine mai stie ce se mai ascunde in spatele acestuia.

Oare toate aceste resurse nu puteau fii investite in altceva mai util, mai bun, mai... ?

Sunt de parerea Lianei Stanciu si a altora... Se puteau face cercetari pentru gasirea unor tratamente pentru bolile incurabile ce ne inconjoara si ne ucid prietenii, familia, copiii. Se puteau ajuta acei saraci din Africa sau alte tari mai slab dezvoltate... Se putea lupta impotriva poluarii... se putea incerca salvarea a ceea ce a mai ramas din acest Pamant...

De ce vrem sa raspundem la intrebari pe care pana acum nu am avut curajul sa ni le punem? Daca avem credinta de ce ar trebui sa raspundem la unele intrebari?

Cineva spunea ca acest experiment nu face altceva decat sa deschida Cutia Pandorei...
iar eu zic ca drumul catre Sfarsitul Lumii a fost cu mult scurtat.

Este sau nu este vorba aici de Sfarsitul Lumii? Este vorba despre oameni, oameni care nu se pot cumpata, nu se pot multumi cu ce au, vor mai mult... si se stie ca astfel Drumul nu mai duce catre Paradis...

08 septembrie 2008

Ada Milea la Green Hours

Reincep spectacolele. Daca nu ati vazut pana acum Apolodorul Adei Milea e timpul sa o faceti. Va asteapta pe 26 septembrie la Green Hours la ora 19.00. Alaturi de ea pe scena ii veti descoperi pe Radu Banzaru si Dorina Chiriac.

In aceeazi zi, acelasi loc, de la ora 20.30 veti putea face cunostinta si cu Nasul (lui Gogol) - ce-i drept doar fragmente. De data aceasta in rolul purtatorului/pierzatorului de nas il veti vedea pe Bobo (Bogdan Burlacianu).

Nu ratati!

Spectacolul se va juca si la Alba Iulia in 8 octobrie. Mai multe pe site-ul oficial al Adei Milea

07 septembrie 2008

Prea putini profesori la ASE?

Ziarul Financiar din 5 septembrie anunta sub titlul "Ajustare dramatica: numarul ASE-istilor va scadea cu o treime" decizia celor de la ASE de a reduce numarul studentilor in urmatorii 5 ani, de la 45.000 la 30.000.
Ce anume i-a determinat pe cei de la ASE sa ia o astfel de decizie? Numarul prea mic de profesori. Doar 1000 - numar insuficient pentru cei 45.000 de studenti.

Iata ce declara Gheorghe Rosca, rectorul ASE: "Pentru o pregatire de calitate, ar fi nevoie de un numar dublu de cadre didactice. Cum nu reusim sa avem mai mult de 1.000 de profesori, trebuie sa scadem numarul cursantilor la 30.000".
Dupa ce am citit toate acestea m-am intrebat de ce acum aceasta decizie si cum de s-a ajuns aici? Oare nu s-a stiut ca numarul de profesori este de 1000 si atunci cand s-au luat deciziile de marire a numarului de locuri la ASE? Oare atunci nu se stia care este numarul necesar de profesori pentru un anumit numar de studenti pentru ca pregatirea sa fie una de calitate? Cum se fac lucrurile in Romania? Era mai important altceva atunci si nu calitatea invatamantului? Ce s-a intamplat acum de invatamantul devine mai important? Care sunt adevaratele cauze ale unei astfel de decizii?

Sunt intrebarile care au aparut... Poate ca motivarea deciziei ar fi trebuit sa fie alta... asta mi se pare ca o declaratie de genul - pana acum la ASE nu a primat pregatirea, de acum ne gandim si la asta. Asa imi pare mie. Poate ma insel.

04 septembrie 2008

Vienna Music Film Festival - Bucuresti 2008

De cateva zile pe Magic FM se poate auzii spotul pentru Vienna Music Film Festival. Acesta va avea loc in Bucuresti, Piata George Enescu in perioada 17-21 septembrie. Abia astept sa vad daca se poate crea atmosfera vieneza (asa cum am trait-o chiar in Viena) aici in Bucuresti.

Acolo (in Viena) piata din fata primariei era plina de oameni. Scaunele, mesele din jurul marelui ecran pe care erau proiectate concertele, erau ocupate. Vreau sa vad daca si aici in Bucuresti oamenii vin la concerte sau doar la cafenele ce se vor infiinta in zona. Vreau sa vad daca si aici locurile de la concerte vor fi ocupate in totalitate.
Vreau sa vad ca oamenii traiesc si simt muzica...

Voi vedea...

Ce prefera angajatorii?

In ultima vreme am stat de vorba cu mai multi prieteni din generatia mea (anii 70-80) despre angajatori si modul in care fac recrutarile de personal. Ne intrebam de ce cei din generatia noastra nu sunt chemati la interviuri desi au o experienta mai mare decat alti colegi de-ai lor cu job-uri similare, dar care sunt cu mult mai tineri.

De ce telefonul nostru nu suna? Ce nu e in regula cu CV-ul nostru? Un raspuns venit aproape de la sine a fost legat de varsta si de asteptari. Angajatorii prefera oameni tineri, fara multa experienta pentru ca acestia sunt usor de manipulat (nu toti) - pot accepta salarii mai mici, cred in promisiunile angajatorilor, pot sta peste program etc... si poate multe altele.

Un alt pacat al angajatorilor, consider eu, e acela ca nu stiu sa-si pastreze/trateze oamenii pe care ii iau. Chiar daca i-au luat incepatori si acestia s-au format in firma - angajatorii nu incearca sa afle ce aspiratii au oamenii aceia, nu le ofera motivatii (decat daca li se cere). Sunt multi angajati care asteapta ca recunoasterea valorii lor sa vina firesc din partea sefilor, ei nu stiu sa ceara, considera a fi firesc altceva, ca ce-l ce i-a angajat sa stie sa-i aprecieze. Insa sunt putini angajatori care stiu sa faca asta.

Revenind la ideea initiala, as vrea ca site-urile de recrutare sa faca si sondaje de genul asta printre angajatori. Sa-i intrebe ce prefera si de ce?

La un moment dat doream sa facem un experiment. Sa ne creem conturi (pe site-urile de recrutare) si sa schimbam data nasterii, sa devenim mai tineri... Nu am mai facut asta... dar intrebarile au ramas.

De ce telefoanele noastre nu suna?
Care sunt criteriile de recrutare pentru majoritatea angajatorilor?
Chiar conteaza atat de mult varsta?

20 august 2008

Sfaturi pentru cei ce ies prima data din tara

De la Radu am aflat de concursul initiat de Travela si mi-am spus sa scriu cateva sfaturi pentru cei ce pleaca prima data din tara.
- aflati cat mai multe despre orasul/tara de destinatie - daca aveti nevoie de pasaport/vize (in cazul tarilor din UE nu e cazul de asa ceva), daca exista carduri de transport destinate turistilor ce includ si anumite reduceri pentru accesul la obiectivele turistice, studiati topul obiectivelor turistice -pozitionarea lor pe harta etc.
- rezervati-va din tara camera la hotel (evitati astfel pierderea timpului si eventualele depasiri de buget ce ar putea aparea)
- printati-va harta cu locatia hotelului (folositi Google Map) - eventual cautati site-ul hotelului - aici puteti gasi instructiuni despre cum puteti ajunge la hotel de la aeroport / gara. Astfel de informatii sunt foarte utile avand in vedere ca prima destinatie dupa ce ajungeti acolo este hotelul.Daca nu aveti o harta a orasului veti gasi una la hotel.
- nu uitati de asigurarea medicala pentru calatoriile in strainatate
- luati cu voi cateva medicamente uzuale (pt raceala, dureri etc.)
- activati-va serviciul roaming pentru a-i putea anunta pe cei dragi din tara ca sunteti bine

17 august 2008

Bicicleta de Viena vs Bicicleta de Bucuresti

Ceea ce m-a surprins iar uneori enervat la Viena a fost numarul mare de biciclete si biciclisti. Surprins pentru ca pentru prima data vedeam parcari special create pentru biciclisti, prima data vedeam ce ar trebui sa insemne banda aceea dedicata biciclistilor si mult discutata la noi. Ma intrebam cum de isi pot lasa bicicletele asa, fara teama ca a doua zi vor constata lipsa unei roti sau ...
M-am enervat, pentru ca neobisnuita cu toate acele benzi, fiecare cu destinatia ei, deseori ma trezeam pe banda biciclistilor "claxonata" ...

Iata doua exemple de parcare:



Cand vom avea si noi asa ceva? Deja au inceput sa apara benzile speciale despre care unii spun ca nu sunt chiar cum ar trebui. Si in Viena erau zone care nu permiteau altfel de benzi decat unele similare cu ce avem acum noi (marcate cu doua benzi si inguste) dar erau si altele mai late.

Deja la noi apar unele proiecte care vor sa incurajeje mersul pe blicicleta. Numesc aici cicloteque in care sunt implicati deja mai multi bloggeri (detalii pe bucurenci.ro)

Insa ma intreb daca e suficient sa dai biciclete oamenilor? Mie una imi e teama sa merg cu bicileta pentru ca in drumurile mele pot intalni caini, sau nu stiu daca voi avea unde lasa bicicleta in siguranta, sau nu stiu daca in zonele fara benzi delimitate ceilalti participanti la trafic nu vor avea anumite reactii...

Drept urmare cred ca avem mult de munca cu mentalitatile oamenilor, trebuie sa-i facem sa accepte bicicleta/biciclistul ca pe ceva firesc asa cum trebuie sa-i facem sa inteleaga ca pe scarile rulante se stationeaza pe dreapta. Trebuie sa avem benzi, parcari si caini linistiti :). Trebuie sa mai treaca ceva timp...

Despre media, sport, valoare si multe altele

Zilele trecute s-a discutat destul de mult un post de pe orlando.ro despre cine si cum informeaza cel mai rapid / bine in online-ul romanesc despre JO de la Beijing. Fiecare isi expunea punctul de vedere cum credea mai bine si in functie si de publicatia online pe care o reprezenta.

Eu sustin in continuare ca poate ar fi fost bine ca de aceasta data sa se creeze un site dedicat acestor jocuri, nu doar sectiuni care de cele mai multe ori nu se regasesc reprezentate cu informatii in primele pozitii ale home-page-ului. Degeaba se afla o informatie in pagina daca nu este vizibila. Nu cred ca intotdeauna fotbalul trebuie sa aiba expunerea cea mai buna si cea mai ampla. Spunea cineva ca asta se cere asa cum cei din televiziune spun ca ratingul este cel ce le dicteaza grila de programe. Uneori omul se multumeste cu ce i se da. Cand are de unde alege o face, dar cand nu, urmareste/citeste ceea ce i se da.

Din cele costatate zilele trecute (intr-un post anterior) cred in continuare ca GSP-ul - dintre publicatiile de sport online - este singurul care pe prima pagina si vizibil a afisat un box cu informatii de la JO. Cat de “in direct”, cat de actualizate si cat de variate au fost – nu cred ca pot aprecia cu obiectivitate. Cert e ca uneori m-a incantat transmiterea live text, alteori nu m-a multumit «vechimea» articolelor etc.

O alta publicatie online de unde puteai si poti obtine informatii in timp real este hotnews.ro dar sa nu uitam si TVR-ul care la randul sau a prezentat rezultatele de la JO online prin text live si video.

Ma intreb de ce investitorii din online-ul romanesc nu investesc si intr-un site dedicat sporturilor – altele decat fotbalul? Sau intru-un site dedicat sportivilor de valoare ai Romaniei, cei care ne-au adus medalii – cei despre care nu mai aflam nimic dupa ce se retrag din activitate (decat atunci cand sunt implicati in activitati si scandaluri de alt fel). Chiar nu ar fi profitabile? Chiar nu ar avea vizitatori?

Daca stau bine sa ma gandesc asta este problema cu valorile romanesti. Lipsa de expunere, prea putina si scurta lor mediatizare.
- Suntem fericiti cand un sportiv a fost medaliat dar nu ne intereseaza ce se intampla cu el cand se retrage, sau prin cate trebuie sa treaca pentru a ajunge pe podium
- Ne mandrim cu premiile de la Cannes (pentru filmul romanesc) dar nu ne intereseaza ca peste cativa ani nimeni nu-si va mai aminti nimic despre cei ce au obtinut asta
- Uneori habar nu avem de premiile luate de scolarii romani la olimpiade – apar pe scurt, ici-colo, intr-un colt de ziar sau intr-un calup de stiri pe TV
De ce nu face nimeni nimic?
- e oare suficient ca acele valori sa fie amintite de comentatorii sportivi – fugitiv – in transmisiile lor pentru a umple timpii morti ?
- e suficient sa ne bucuram pe moment si sa lasam in uitare persoanele care ne-au provocat bucuria
- nu putem ajuta cu nimic?

Nu am putea crea niste baze de date online – stil wiki – cu informatii reale despre valorile noastre? Astfel de proiecte sunt atat de neprofitabile incat nu merita efortul? Poate ar trebui sa ne creem alte genuri de profituri nu doar banesti:
- sa ne multumeasca faptul ca generatiile urmatoare ajung sa cunoasca valorile si bucuriile traite de noi
- sa ne multumeasca faptul ca putem crea un alt mod de recunoastere a valorilor
- sa ne multumeasca faptul ca astfel ii multumim pe altii si le multmim altora
- ....

Da, stiu, astfel de site-uri necesita resurse numeroase. Da, stiu, probabil nici o companie de media online nu isi permite astfel de investitii fara un profit cert sau fara sa stie ca investitia va putea fi recuperata intr-un anume interval de timp. Dar, in continuare ma intreb daca nu poate fi creat un astfel de proiect in pentru care n firme/agentii/televiziuni sa colaborez, un proiect al Romaniei nu al unei X agentii media /firme?

Poate ca ar fi util sa stim cati vizitatori au avut site-uri-le ce au avut sectiuni dedicate JO – vizitatori ai acelor sectuni. Cati au trimis mesaje sportivilor de la JO? Poate am constata ca numarul nu e chiar nesemnificativ.

13 august 2008

Olimpiada si site-urile de sport

E olimpiada! Azi echipa de gimnastica a Romaniei a castigat bronzul in concursul pe echipe iar Ana-Maria Branza in momentul de fata (ora 13.12 - la care am editat acest text - dar nu pe blog) este calificata in semifinale la spada.

Site-urile de sport (sport.ro, prosport.ro) au afisate pe primele pozitii ale homepage-ului stiri din fotbal si undeva mai jos stiri legate de olimpiada. Doar GSP-ul are o coloana dedicata JO. Nu mi se pare corect. Vreau sa fiu conectata la olipiada, sa vad ce fac sportivii nostrii dar nu prea gasesc informatii in timp real. Nu am gasit un site de sport care sa ma informeze, asa cum o fac atunci cand sunt meciuri de fotbal. Acum imi iau noutatile de pe hotnews.ro.

Pt campionatele de fotbal (vezi cel european) se creaza site-uri dedicate (mai ales daca echipa Romaniei participa - imi amimtesc ca Imedia a facut asta odata). Pt JO de ce nu se face asa ceva?

Update: Intre timp am urmarit mai atent GSP-ul si Hotnews-ul - sunt singurele care au transmis live ceea ce se intampla in finala la spada. Ba nu... si site-ul tvr-ului. Pot spune ca GSP-ul se misca cel mai repede.

Vacanta la Viena

M-am intors. Nu vreau sa ma chinui sa exprim in cuvinte impresiile create de prima mea iesire afara. Asa ca arat doar niste imagini (nu foarte bune - sunt facute cu un telefon Nokia 6300).

22 iulie 2008

Sper

In curand voi lua o scurta vacanta. Sper ca dupa aceea sa vin cu adevarate noutati, sa dau blogului acesta menirea pentru care el a fost creat. Pana atunci ... va urez sa aveti o vara frumoasa (atat cat a mai ramas din ea).

30 iunie 2008

YOU MUST SEE!

Trebuie sa vedeti Quijotele - Adei Milea. Trebuie sa vedeti Apolodor.... Trebuie sa lasati in urma vechea imagine a Adei si vechile impresii create. Mergeti si vedeti aceste spectacole pentru ca veti descoperi o alta Ada si totusi o aceeasi Ada. Misterioasa dar prietenoasa, usor de inteles dar atat de profunda, comica dar serioasa, serioasa si... jucausa (joc de cuvinte, joc de acorduri, joc de priviri). Ce-i drept ca nu e singura. A stiut sa se inconjoare si sa-si aleaga oamenii "perfecti" pentru ceea ce vrea sa spuna si felul in care vrea sa o faca. O Dorina Chiriac - vesnicul copil mare cu o voce si voie buna la fel de mari, un Bobo surprinzator, un Radu la care (inainte) nu ai fi banuit o astfel de voce (muzicala) si nu l-ai fi vazut in Apolodor. Artisti despre care nu poti spune prea multe pentru ca esti prea neputincios si nu stii folosi la fel de bine cuvintele pentru a-i descrie, precum ei le folosesc pentru a te incanta.

Mergeti si descoperiti o alta lume.

Eu am fost si am vazut... As fi dorit sa nu se termine niciodata sa raman acolo, intr-o bucla a timpului, azi cu Sancho, maine cu Apolodor, poimanie cu Dulcineea ... apoi cu Apolodorel ... apoi cu Nasul (lui Gogol)...

Poate ca o parte de fericire e undeva intr-o melodie a Adei, intr-un joc de cuvinte si muzici. Poate ca fericirea e o clipa in care timpul ramane suspendat si nimic altceva nu mai exista decat ei, tu, cuvintele si muzica intr-o armonie pe care doar aplauzele de final o pot sparge in mii de farame pe care le porti apoi zi de zi, ora de ora ca amintiri ale clipelor ce au fost odat'.

A fost la teatrul ACT
- QUIJOTE - cu Ada Milea, Dorina Chiriac si Bogdan Burlacianu
- APOLODOR - cu Ada Milea, Dorina Chiriac si Radu Banzaru

19 iunie 2008

Despre fotbal

Campionatul European. Am plecat acolo ingrijorati si cu speranta ca vom face macar un punct. Am facut doua, dar ultimul joc a fost un dezastru. Un dezastru care a sters cu buretele jocurile anterioare, laudele si toate sperantele nascute odata cu ele.
Nu am inteles niciodata cum poate presa distruge intr-o zi ceea ce in altele a inaltat, nu am inteles cum de azi spunem ca avem un antrenor extraordinar si o echipa mare pentru ca dupa primul esec sa-i desfintam. Nu sunt tot ei? Aceeasi oameni? Cu zile mai bune cu altele mai rele, ca orice om obisnuit? De ce dorim sa-i asezam pe unii mai presus de ceea ce sunt?

Un copil nu ia intotdeuna doar note bune? Are zile mai rele cand mai ia si un 4. Sa nu-l mai primim acasa? Sa-l destituim pe profesor? Sa-l criticam? Sa-l desfiintam?
Dar e copilul nostru, asa cum e el - e al nostru si trebuie sa-l acceptam si sa-l iubim asa cum e.

Nu tin cu fotbalistii si asta pentru ca dintre toate categoriile de sportivi ei sunt cei mai mediatizati, au cele mai mari salarii si uneori rezultatele lor sunt cele care sunt.

Nu inteleg jurnalistii cum nu pot crea titluri marete si nu pot scrie articole despre alte sporturi la fel de usor si la fel de des cum o fac cand e vorba de fotbal si fotbalisti. Sunt atatea sporturi si atatia sportivi care au REZULTATE ... Dar cine stie de ei?

Si repet nu inteleg/suport presa care azi inalta un om pentru ca maine sa-l doboare cu aceleasi cuvinte si la fel de usor (fara remuscari, fara regrete)... Dragii mei suntem oameni, avem zile bune, avem zile rele, dar macar in zilele bune sa-ncercam sa nu facem rele ... sa-ncercam sa-ntelegem ... sa acceptam...

11 iunie 2008

Ada Milea si "Nasul" lui Gogol

Teatrul Act. Eu prima data aici. Printre liceeni. Se joaca (sau se canta?) piesa "Nasul" a lui Gogol (in viziunea Adei Milea si a lui Bogdan Burlacianu - Bobo de la "Fara Zahar" si regia lui Alexandru Dabija). Auzisem in urma cu cateva zile (la Bookfest) cateva fragmente si imi doream sa vad totul. Am vazut. Mi-a placut! Zic ca merita sa dai o partida de Remi (ce mi se oferise in acea zi) pe acest spectacol. As mai fi stat, as fi dorit sa vad si Quijote, sa vad si Apolodor, sa vad tot. De data asta am vazut doar Nasul - un nas fugar, o fata ramasa trista si neteda, un medic care se spala pe maini, o publicitate normala cu 8 copeici, 5 copeici, 3 copeici, 7 copeici, 10 copeici, un 25 martie, un frizer cu maini parfumate, o dimineata parfumata, un somnoros, un 7 aprilie, un nas cu un cos pe el, nasuri cantatoare....
E ADEVARAAAAAAAAAAAAAAAAAT!

Detalii despre fata neteda mai jos.


Acum imi doresc foarte mult sa vad Quijote. De ce? Poate fragmentul de mai jos va raspunde.



Ei? Ce ziceti? Vreti si voi? Atunci poate ne vedem la British Council pe 27 iunie - pentru varianta in engleza. Daca nu, aflati unde se intampla lucruri de aici www.adamilea.ro

09 iunie 2008

Social, cultural, uman

Oamenii nu mai cred in acte caritabile, nu mai cred in proiecte sociale, culturale, educationale. Oamenii nu vor sa se mai implice in astfel de proiecte pentru ca ele nu aduc bani, ele mananca bani si atat. Toti cei ce cauta proiecte vor sa vada ca acestea le aduc bani. Oamenii se implica in ceva daca vad ca pot scoate un ban. E o goana permanenta dupa bani, nu de ieri de azi, de ceva vreme.... si nu pot intelege de ce? De ce facem donatii de Paste, Craciun, Anul Nou? De ce putem fii atunci mai buni? Oare chiar suntem mai buni? Cand mintim? Atunci sau zi de zi? Cand suntem noi? Mai putem fii noi in vreo zi?

Poate ca exagerez, poate ar trebui sa nu generalizez si sa spun unii oameni. DA! Am sa va rog ca in loc de oamenii sa cititi unii oameni. E mai corect asa.

Daca stau bine si ma gandesc.... atunci cand nu e vorba de bani e vorba de imagine. Faptele bune ajung sa se faca din considerente de marketing, trend sau pentru imagine. Si cand spun fapte bune ma refer la toate acele actiuni/activitati ce vedem ca se desfasoara in jurul nostru - pentru un mediu mai curat, pentru eradicarea violentei in familie, pentru salvarea unei vieti pentru... pentru...

Suntem atat de ocupati ca nu mai avem timp sa ajutam, suntem atat de obositi incat nu mai putem cere ajutorul, suntem atat de ... incat doar de Paste, Craciun si Anul Nou ne amintim ca suntem oameni.

B.FIT in the Street 2008

sau teatrul scos in strada. Cateva imagini surprinse in primele doua zile ale festivalului. Papusi imense, oameni surprinsi, oameni incantati, oameni actori, oameni veseli, participanti frenetici, trecatori nedumeriti, muzica, veselie, curiozitate - pe toate acestea le puteai intalni in acele momente pe strada. Era diferit, era evadarea din monotonia de zi cu zi.

27 mai 2008

Web, proiecte, publicitate ....

In ultima vreme am tot citit despre castiguri importante din afaceri ce au la baza lor internetul - ma refer la piata din RO (vezi Trilulilu, eRebulik, AdEvolution...) si am realizat ca pentru a reusi pe langa noroc, curaj... trebuie sa stii sa nu pierzi momentul. Important e cand vii pe piata cu serviciul/produsul tau.

Pe langa acestea am remarcat faptul ca toata aceasta industrie se invarte in jurul unor oameni care migreaza de la o firma la alta sau isi desfasoara propriile business-uri (in parteneriat sau nu cu altii din aceeasi industrie). Ce-i drept mai sunt si exceptii (si aici cred ca-i pot incadra pe cei din fruntea Trilulilu si eRepublik - ce-mi par ca au aparut peste noapte) ceea ce ma face sa cred ca e loc si pentru altii... insa, asa cum spuneam si mai sus, e nevoie de curaj, noroc si managerierea buna a momentului.

Si poate si multe altele - dar pentru inceput cred ca acestea sunt esentiale deoarece:
curaj - iti trebuie ca sa-ti faci cunoscuta ideea
noroc - pentru a gasi pe cineva cu experienta care sa te sustina
momentul e important - pentru a nu ti-o lua altii inainte

Am o idee pe care am prezentat-o la un moment dat, asa cum am stiut atunci, unor oameni din acest mediu restrans. Nu am avut prea multe reactii, dar nici eu nu am iesit in evidenta prea mult - deci nu am nimic de reprosat. Insa cred ca reactiile au fost putine petru ca proiectul este unul educativ-cultural - ce din perspectiva majoritatii necesita multe resurse si este prea putin profitabil. Ceea ce eu ma intreb este altceva: de ce toti acesti oameni/firme care disucuta de sume importante ce se castiga/se pot castiga de pe seama internetului nu pot colabora pentru a dezvolta si proiecte sociale, educative, culturale? Nu pot dona X% din profitul lor, fara a le impune asta statul, pentru astfel de proiecte? Nu le pot desfasura in parteneriat? Nu pot acorda un sprijin/sponsorizare/sfaturi pentru ca acestea sa se dezvolte treptat etc?

Prezentarea mea a avut loc in cadrul unui eveniment special (mai multe detalii mai tarziu - intr-ul alt post poate) creat pentru identificarea de Start-up-uri in domeniu. Ceea ce cred ca nu a fost bine gandit a fost faptul ca au fost alaturate in acelasi eveniment proiecte ce erau in mare realizate cu idei ce se regaseau doar pe hartie. Dintre toti participantii erau selectati 3 - indiferent de stadiul proiectului si doar acestia primeau sfaturi/sugestii cu privire la proiectul prezentat. Poate ar fi trebuit create niste categorii, poate ca era bine ca toti sa primeasca un feedback (ce/cum sa procedeze, de ce nu e bine sau ce e bine etc. ) Poate ca la urmatoarea editie...

Despre idee si altele intr-un post urmator. Acum insa intreb iar - Se poate sau nu sa dezvoltam si proiecte culturale? Iar pentru cei din advertising/marketing - se poate scoate bani din cultura? Sau mai bine - Puteti scoate bani din CULTURA?

Made in RO - oameni, strazi, gunoaie

Ieri dimineata, in zona strazii Aurel Vlaicu, o masina cu inscriptia Romcontrol si-a deschis in mers una din usi. Am crezut ca va opri si cineva va cobora, insa altceva s-a intamplat. Din interiorul sau si-a luat zorul un ambalaj albastru (de la ceva croassant) si a aterizat pe strada. Si ne mai miram ca pe strazi e atata mizerie. Dam vina pe unii sau altii ca nu au facut una sau alta... Dar noi ce facem?

A devenit firesc gestul de a arunca ambalajul pe jos, pe geam, pe usa...? Atat de firesc incat nu-l constientizam si nu-l putem controla?

14 mai 2008

A mai murit un actor

Actorul Colea Rautu a incetat din viata. I-a urmat pe colegii sai Florian Pitis, Adrian Pintea etc, pe un drum pe care fiecare dintre noi va pasi intr-o zi. Cati insa isi vor mai aminti de ei peste cativa ani? Cati dintre copiii nostri vor mai stii ca acesti oameni au fost si au insemnat ceva pentru noi, pentru cultura noastra? Putem crea ceva in amintirea si pentru amintirea lor?

Eu zic ca se poate dar trebuie sa vrem, sa ne dorim sa facem si astfel de lucruri, pentru oameni si nu doar pentru bani. Tehnologia ne ajuta, specialisti avem, dar mai lipseste ceva... Nu vedem cat de mult pretuieste un om decat atunci cand nu mai este, dar si asta cu timpul se uita... Haide sa facem ceva pentru ca acesti oameni sa nu fie uitati. Sa le aratam copiilor nostri ca am avut/avem si noi un Brad Pitt, o Julia Roberts ...

Trebuie sa invatam sa ne identificam valorile si sa le pretuim pe tot parcursul vietii (atat a lor cat si a noastra). Sa nu le inaltam ode atunci cand nu mai sunt. Sa ne amintim si sa-i aplaudam cand inca traiesc, sa le aratam ca-i iubim.

11 mai 2008

Intrebari

Stie cineva cati din cei ce au renuntat la TV l-au inlocuit cu internetul? Ce anume cauta ei pe net? Ce impact ar avea campaniile online pentru anumite emisiuni de televiziune? Exista emisiuni de televiziune care i-ar putea intoarce catre TV?

Pana la urma...

iata scriu. Blogul acesta exista de ceva vreme dar numai in mintea mea... Postam acolo zi de zi, seara de seara... De aceasta data blogul exista online. De ce atat de greu? Sau ce vreau cu acest blog?

Initial gandisem foarte clar ceea ce vreau cu acest blog. Acum insa, las timpul sa decida unde ma va duce. Oricum voi scrie despre ideile mele, voi astepta reactii, replici, opinii. Voi astepta sa vad daca acest blog poate schimba ceva in viata mea (mai mult decat faptul ca va trebui sa-mi rezerv timp pentru a posta periodic.)