15 iunie 2013

Dimineață cu tei


E dimineață
și miroase a tei
într-o țară
în care
românescul este tăiat
si plantat soarele rasare.

Rădăcinile... răman
asta nu știu cei ce taie.

și încă miroase a tei
și încă există poeții
și cerul incă mai plânge
vazând
ignoranții.









12 iunie 2013

Normal, anormal

Si am cazut....
nu stiu cum si de ce
dar,
am cazut.

Calea mea a ramas sus
cerul meu e mai sus.
Vad doar o picatura de cer
 taiata de o linie,

o sarma suspendata
de pe care am cazut...

Nu stau bine cu echilibrul.

Acum caut o trambulina
sa ma propulseze iar, acolo, sus.
De fapt acolo nu e sus,
acolo e doar normal.
Am picat din normal,
undeva.
Nu, nu e jos,
e doar  anormal de firesc,
de uman.

A cadea inseamna a vedea si reversul,
asa, normalul devine mai normal.
Si...
poate nu am cazut
ci, doar...
am inchis ochii o clipa
si am vazut lumea altfel
si pe mine altfel.

Care e normalul si anormalul?

doar un joc de cuvinte,
pentru ca in noi sunt prea multi de eu
prea multi de normal, de anormal,
incat e greu sa faci delimitari clare.
Sunt eu-ul firesc sau eu-ul anormal?
Sunt eu.

Un fir de lumina coboara
si urc.
Sarma mi-a devenit strada
iar cerul e iar firesc de infinit.
Sunt pe drum.
Vad oricum.
Sunt.