afi altfel

A fost o dată un Eu. Viaţa sa trecea fără sens, într-o rutină stropită uneori cu nou. Zi de zi aceleaşi căi de urmat, aceleaşi lamentări şi întrebări despre rostul "a fi-ului" şi "de ce Eu?". Erau şi zile în care Eu-ul se trezea înconjurat de cuvinte. Atunci le lua la întâmplare, cum îi erau la îndemână şi le crea forme. Îi plăcea. Simţea. Trăia. Aşa s-au strâns multe forme, alb-negre sau multicolore, cu parfum de primăvară sau toamnă, cu aripi de fluturi şi ploi, poate prea multe ploi. Într-o zi s-a gândit să le strângă pe toate, să le pună într-o cutie şi să le trimită la Roş Împărat. Aflase că acesta va alege dintre toate darurile primite pe cele care-i vor renaşte simţurile. Roş Împărat nu mai avea nici văz, nici auz, nici miros, nici gust. Şi le pierduse la un meci de poker cu Vrăjitoarea X. A preferat să-şi păstreze visele şi să piardă cele patru simţuri, spunând că-i sunt suficiente mâinile pentru a simţi ce trebuie simţit, pentru a citi şi pentru a-

Sufletul nu cere de mancare, vrea doar sa-l asculti A te ruga si a astepta raspuns e o forma de a-ti asculta sufletul A-ti asculta sufletul e un fel de a pune stop gandurilor, E greu sa pui stop, ...gandurile sunt un perpetum mobile. Dar nu e imposibil.  Prin ruga sau meditatie. Cand iti asculti sufletul nu pierzi timp, iti dai timp. Recastigi parti din tine de care nu stiai. Cureti graul de neghina.

Cineva a luat o clipa si a pus-o in cuvinte. Altcineva a luat cuvintele si le-a retrait creand alta clipa, si alta clipa, mereu alta, niciodata aceeasi. Teatrul e o forma de cuvinte retraite.

Vreau un joc Vreau să mă joc Vreau să ne jucăm Tu iei o petală, eu iau o petală Până împreună naștem o floare. Apoi ne îngrijim pe rând de ea Tu cu un zâmbet, eu cu o lacrimă Tu cu apă de izvor, eu cu soare de primăvară Tu cu un mugur nou de gând, eu cu o mângâiere Tu cu un sărut, eu cu un sărut Până devenim una cu floarea  Și ne împrăștiem împreună Petală cu petală.

Să desenăm baloane colorate, fluturi, flori Să ascultăm respirația copacului Susurul râului, cântecul păsării Să ne privim în ochi și să ne dăruim Toată trăirea asta în mii de culori și sunete Să ne prindem în horă și să simțim pământul din tălpile noastre Să împrăștiem în jur - râs, joc, cânt BUCURIEEE Să fim ce nu ne îngăduim să fim Fluturi, flori, copaci, păsări Un vânt, un ritm, o rază de soare O mângâiere, un sărut, o îmbrățișare Să ne oprim puțin în loc Să punem stop gândului nu pot, nu acum, nu am timp Să respirăm în ritmul aripii de flutur în zbor Pâna simțim zborul. Să desenăm baloane colorate, flori... Sentimente.