afi altfel

despre politica Ce s-ar fi intamplat daca: - nu ar fi fost demis din guvern ministrul de interne psd-ist? - PSD - ar fi nominalizat alt ministru? Aveam guvern PSD-PDL? Base ar fi ramas cu PSD???? Ce candidati ar fi fost la presedentie? Cine pe cine sustinea? Ce s-ar fi intamplat daca: - Base l-ar fi acceptat pe Johanis? Crin de partea cui era? Base castiga din primul tur! (zic eu)

As fi vrut sa fiu undeva sus sa ascult, sa privesc sa vad cat de mica poate fi lumea iar ea habar nu are si cata galagie poate sa faca... si cat de mandrii sunt unii ca fac parte din lumea asta sunt aici jos, si vad ca lumea e mare. galagia imi zornaie in creier verdele incet, incet se transforma in betoane iar noi, cei de aici devenim mici, tot mai mici mai fara de viata mai fara de iubire de viata suntem roboteii acestei lumi inima a uitat sa bata in ritmul copilariei bate sacadat ascultand zi de zi aceleasi voci, aceleasi promisiuni imbracate in alte vorbe fara legatura cu dorintele noastre, cu nevoile noastre reale vreau sa fiu undeva sus, unde sa fie verde, aer, soare, apa, lumina, bucurie, rasete, cantece unde visul devine relitate unde nu speri in zadar unde viata e viata

Da, am fost la concert, acel concert atat de controversat si zic eu pe drept. Am asteptat concertul asta pentru ca imi doream sa vad show-ul Madonna dupa ce urmarisem la Tv si pe net secvente din concertul anterior "Confessions ..." care mi se paruse un super-show (si azi cred acelasi lucru). Cu doua zile inainte am intrat pe you tube si am cautat secvente din actualul concert "Sticky & Sweet"- cel mai vandut (de ce oare?)- si am constatat ca sunt o sumedenie. Chiar mi-am zis ca - asta e, daca merg la concert si nu vad nimic, vin acasa si ma uit pe you tube. Si de parte nu sunt de a face acest lucru. Fac parte dintre acei spectatori care nu au vazut aproape nimic din ce se intampla pe scena, probabil trebuie sa stii unde sa te asezi. Am constat ca in astfel de cazuri experienta concertelor anterioare conteaza. La mine a fost = 0. Ma multumeste insa faptul ca am vazut destul de bine pe un ecran in apropierea caruia am stat, desi pastrarea locului e o adevarata ar

Intr-o perioada in care multi isi construiesc case cat mai impunatoare si mai stralucitor colorate exista oameni care viseaza la altfel de case, pe care sa si le faca ei cu propriile maini. Case dintr-un fel de paianta - spun un fel de pentru ca de aici veti afla mai multe despre acest material si acest tip de casa. Un material ce va da libertate in exprimarea formelor, nu veti mai fi ingraditi de linii drepte, spatii dreptunghiulare + este si ecologic. Cred ca cel mai frumos scrie Ioana - ea stie mult mai multe si de la ea am aflat si eu despre casele acestea. Urmariti link-urile postate de ea si veti descoperi arhitecturi interesante - mie mi-a ramas gandul la o usa extraordinara si sa spun drept chiar as vrea sa vad o astfel de casa si sa aflu mai multe despre procedeele de construire.

Jurnalul - Oana Pellea mai multe pe www.libhumanitas.ro Da, stiu - v-am spus ca citesc "Jurnalul" Oanei Pellea si apoi nu am mai zis nimic. E greu sau mai corect imi e greu sa scriu despre cartile citite. Mi-am dat seama ca in momentul lecturii ar trebui sa ma opresc asupra pasajelor care imi plac sau ma duc cu gandul la alti oameni (lucruri) reali (reale) sau din alte carti si sa iau notite... Inca nu am ajuns sa fac asta - asa ca, acum, dupa cred mai bine de o luna de la finalizarea cartii ce sa va spun... Am regasit un om ca noi toti, ca mine, ca tine - un om cu tristeti, singuratati, ras, plans - evadari in trecut sau ... Misterul se pastreaza... cartea a spus destul de multe si parca ceva nu a fost spus - acel ceva ce ne deosebeste. Ce am mai retinut, si ar fi bine sa stie tot spectatorul de teatru - ca pentru un actor nu invatarea textului e cel mai greu lucru ci ce vine cu el si dupa ... A fi actor nu inseamna a invata un text! Eu zic sa cititi cartea - uneori va va i

Buna va zic, cu bucurie va zic, asta pentru ca ma bucur sa scriu din nou... Nu stiu cati sunteti voi, cei ce cititi aceste randuri, poate scriu doar pentru mine – dar asta imi face bine. Nu am mai scris pentru ca mi-a lipsit dorinta, mi-a lipsit bucuria... A fost o perioada in care timpul a trecut si atat. Subiecte au fost dar le-am scris undeva in mintea mea si au ramas acolo cu speranta ca poate maine le voi imparti cu voi. Dar a mai trecut o zi si inca una si... asa si-au pierdut actualitatea, au devenit trecut fara de sens... De ce scriu acum, ce s-a intamplat? Vinovat sa fie un om? Da este un OM. Am vrut sa cunosc mai bine un Om, omul cu numele Oana Pellea. Intr-o seara, tot butonand telecomanda, am dat pe Realitatea Tv de Ea si de cartea sa. Am descoperit ca a scris, nu orice, ci un Jurnal. Atunci mi-am spus ca trebuie sa citesc acea carte, pentru ca impresia mea era ca asa am sa o descopar pe Oana Pellea omul, nu actorul. Apoi a venit BookFest si lansarea. Am spus “voi merge,

Mi-am tot dorit in ultimul timp sa fiu copil din nou... Ma intorceam de la lucru si trecem pe langa un loc de joaca, iarba verde, copii fara griji... mi-as fi dorit sa fiu printre ei ... Atunci am realizat ce naiva eram in copilarie cand imi doream sa ma fac mai repede mare, credeam ca asa -terminand scola- va fi mai bine, nu va trebui sa ma scol devreme, nu voi mai avea lectii de facut... Dar ... Acum imi doresc ce aveam atunci cand nu realizam cat de bine era. Iarba verde, gradina copilariei, mintea de acum, fluturii... Foarte rar vad acum fluturi, greieri, lacuste. E o minune o plimbare la munte in care redescopar o gargarita, o soparla... cantecul cucului, cand cerul e limpede si mai aproape, nu acoperit de blocuri gri si posamarate. Antunci ma plangeam de culesul prunelor - recunosc de asta nu-mi este dor ... dar uneori as vrea sa merg la cules de fragi, la greblatul fanului, vreau sa astept prima picatura de must, sa bat sacul cu fasole si apoi sa aleg boabele, sa scot apa dintr-

Nu am mai scris de foarte mult si asta nu pentru ca nu as fi avut ce, ci pur si simplu pentru ca nu am avut starea necesara. Nu am putut deschide calculatorul dupa orele de serviciu... Nu stiu cum fac unii de pot scrie permanent... Probabil o fac in timpul programului de lucru, functia le permite asta sau... nesimtirea ca sa zic asa, sau cu acordul sefului... Eu nu prea vreau sa fac asta. Vreau sa pot scrie in timpul liber dar am ajuns ca in acest timp sa nu-mi doresc altceva decat sa stau sau sa ma plimb, mai ales ca vine primavara si e cazul sa ne miscam ceva mai mult. Azi am avut chef sa ascult muzica clasica si am si facut-o. Asa ca iata aici o mostra de ceea ce imi place. Nu am mai ascultat de mult timp genul asta de muzica ... Multe lucruri frumoase pe lume de care uneori uitam ... Suntem inconjurati doar de subiecte de scandal, de vedete inventate peste noapte, de femei dezbracate ce apar peste tot ... In timpul ce a trecut au fost ceva subiecte pe marginea carora as fi vrut sa

Campania „350.000 euro = solidaritatea a 350.000 de oameni” continua. Vineri 27 februarie, orele 18, la Palatul Copiilor / sala mica sunteti invitati la spectacolul folcloric „Suflet langa suflet prin cantec”. Organizator: Asociatia IHTIS. Producator: Florin Racoci. Intrarea libera. Alte detalii pe: http://asociatia-ihtis.ro .

Azi am primit newsletterul Cinemagia care anunta - "Film cu 13 nominalizari la Oscar, acuzat de plagiat!" lucru care m-a facut curioasa - asa ca am dat click sa vad despre ce este vorba. Se pare ca filmul "The Curious Case of Benjamin Button" este acuzat de plagiat de o italianca. Faptul asta m-a facut sa zambesc si sa imi amintesc de ceva similar intamplat cu filmul lui Mungiu - 4,3,2. Imediat dupa ce filmul a fost premiat la Cannes a fost acuzat de plagiat. Si atunci m-am intrebat de ce a aparut acuzatia dupa premiere... ??? Era mai posibila atunci o despagubire baneasca si doar asta se urmarea? Sa fie vorba doar de bani? Pe italianca nu o pot acuza de asta pentru ca nu stiu daca filmul a rulat in Italia inainte de a fi nominalizat (presupun ca nu).... Daca e plagiat? Pot spune ca poate fi posibil, ca pot exista similitudini. E posibil sa existe plagiat cum e posibil ca povestea scrisa de italianca (in 1994) sa se asemene foarte mult cu cea scrisa de F. Scott

Furtuna de Shakesperare la Teatrul Mic regia Catalina Buzoianu Am avut norocul sa fiu invitata la avanpremiera acestei piese. Vazusem cateva piese in regia Catalinei Buzoianu, dar nici un Shakesperare. Nu citisem piesa, nu stiam nimic despre actiune ... Nu voi povesti ce am vazut ci voi spune doar ce am simtit si ce mi-a placut (asta pentru ca doresc sa vedeti punerea asta in scena). Mi-a placut tot ce a insemnat scenografie cu toate ca uneori imi era putin teama sa nu cada cineva...(mergeti si vedeti de ce). Mi-a placut muzica, mi-au placut proiectiile ce completau actiunea din scena... Chiar m-au impresionat - pentru ca nu mai vazusem o piesa de teatru in care tehnica moderna sa fie atat de bine folosita si sa completeze actul artistic. La finalul primei parti nu intelesesem mare lucru si ma intrebam daca e vina mea... si acum ma intreb... M-am simtit mica si incapabila a intelege toate acele lucruri care disecate, luate bucata cu bucata - insemnau ceva, imi spuneau ceva ... M-am pi

A mai trecut un an... Nu vreau sa scriu despre ce a fost sau nu a fost si nici ce as dori sa fie... Vreau doar sa mai pot scrie... sa mai am idei, chef si ... atat. Sa ma simt bine!