Rana neputinței

cred in simplitate, în firesc
cu cât mai simplu cu atât mai frumos
cu cât mai firesc cu atât mai adevărat
urâtul, minciuna nu s-au născut odată cu noi
sunt creația neputinței noastre de a rămâne noi
de a fi simpli și naturali
ne-am văzut superiori și nu ne-a fost suficient
a trebuit să și demonstrăm, să și arătăm,
așa am strâmbat lumea.
ne-am strâmbat pe noi.
și nu, nu ne-am îndoit a rugă.
acum începe să ne doară
și cu cât ne doare mai tare
cu atât vrem să ne îndreptăm
dar suntem atât de strâmbi încât
ne stâmbăm mai tare și ne vom rupe.
poate că mlădiță nouă va renaște
dar va purta cu sine pentru totdeauna
rana neputinței de a ramâne simplu și firesc.