6.09

timpul mi-a săpat adac
pe inima, pe suflet şi pe trup
un şir de cifre, o vorbă şi un chip
ce intr-un timp doar ţie iţi aparţineau.
cand ai plecat mi le-ai lasat ca moştenire
iar eu, traiesc cu ele zi de zi,
sirul de cifre, vorbele sunt tipărite
iar unele au devenit
pe o scenă, intr-o piesă, replici.
iar chipul...

chipul, privindu-l in oglindă
ştiu că tu eşti şi că mereu vei fi
eşti ingerul ce-l port pe-un umăr
ce moartea mă invaţă s-o trăiesc
asemeni ca pe viaţa,
zi de zi.