Am întâlnit un copac plin cu răvașe ascunse în plicuri mici colorate Am ales un plic alb și ți l-am dăruit însoțit de un zâmbet Când l-ai deschis, din el s-a desprins un fluture alb, mare care lăsa în urma sa, cuvinte multicolore. Le-am prins cu grijă să nu le distrugem nuanțele Și am încercat să găsim povestea ascunsă în ele Așa, de fapt, am creat, o nouă poveste A noastră.
Îmi țin în frâu nebunia De teamă să nu-ți strivesc iubirea. Mint nearătându-mă pe de-a-ntregul? Sau aşa sunt eu, vindecat de iubire? Mă vezi nebun? Sau doar om bun? Mă vezi întreg sau reîntregit d e-a ta iubire? Chiar mă iubeşti? sau e doar vis? Visul nebunului neîntregit.
Da, ştiu, speranţa e în mâine ... Mâine! Mâine! Mâine... mâine... Un infinit de mâine pentru a trăi Acum! Da, ştiu, speranţa e în mine... eu, eu, eu, Eu! un infinit de eu pentru a fi! Eu, acum a fi, mâine!
Comentarii
Trimiteți un comentariu