Flori, frunze şi artişti

Florile din copaci au tăcut demult
iar frunzele, or să tacă şi ele curând,
prin foşnetul lor încă ne spun
"laaaa revedeeeere, să nu ne uitaaaţi."
Iar noi, nu facem altceva,
decât să le călcăm în picioare,
uitând cât ne minunau, culorile lor
cât încă atârnau în copacii din zare.

Aşa şi artistul cu părul cărunt
Cu ziua ce trece ne spune mereu
Că piesa ce-o joacă va sfârşi în curând,
Să-l mai aplaudăm încă o dată.

Primăvara vine mereu,
şi frunzele vor renaşte
însă artistul, acela, de ieri,
va privi dintre astre.

deci haideţi,
cu toţii să aplaudăm
încă o dată,
şi frunzele,
şi florile,
şi artiştii,
ce au fost odată.