Stari

Uneori, e atat de simplu
sa-ti lasi mintea sa zboare,
oriunde, oricum
fara aripi, fara vant
plutire simpla, atat
fara intrebari
de ce si cum
doar plutire si-atat
culori noi, forme noi, oameni noi
suflet nou
stare
E doar visare.

Uneori ramanem, asa ...
in cantec de pasare fara somn
in vis fara zbor,
doar stagnare de stare
liniste fara incrancenare
respirare,
o alta stare.

Alteori, deseori,
uitam,
ne ridicam
stare pavloviana,
teleghidare
ratiune fara visare
uitare de noi
fara noi, mergem
unde si de ce?
e scris in noi
de cine si de ce?
fara de noi
zi de zi
suntem mai grei
e mai greu
roboti in viata
fara de viata.

Acum m-am ridicat
Am lasat visarea
sa-mi dicteze scrisoarea
sa fiu o clipa in stare
sa dezbrac robotul
sa devin floare
cu petale cuvinte
radacini nestiute.
nu vreau sa-ntreb
cum, de unde, de ce?
nu vreu decat
sa fie eu
un eu ce rar se-arata
pe care nu vreau
sa-l pierd niciodata.