Never grow old

Desi anii trec, desi trecem prin primaveri si toamne, desi uneori ploua sau e ceata... undeva, in noi, exista un copil. E eul nostru primordial, eul nostru de care multi spun ca de la o varsta ar trebui sa-l uitam, sa-l izolam, sa-l pierdem, sa-l lasam. Dar cum? Pentru ca el este EU. Pentru ca nu-l pot rupe din mine, mi-as crea un handicap. Mi-as lipsi mie. Mai dureros decat lipsa unui picior... E ca si cum as rupe aripa unui inger. Ar fi sinucidere desi as trai. Un mort viu.




Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Da, ştiu

Sunt lucruri