Am plecat

Am plecat un pic pentru că am vrut
am plecat un pic pentru că nu am mai știut
ce să plâng, ce sa râd, ce să strâng în brațe
cum să merg, cum să scriu, cum să ascult.

Am plecat un pic pentru că... A trebuit.

Acum am revenit
deși tot nu știu
câte frunze sunt în copacul acela
câte suspine ai trăit până la mine
dacă fluturele cade până iși învață zborul
sau primul său pas e zborul în sine...
de ce noi învățăm mai întâi să cădem și să ne ridicăm
și abia apoi facem primul pas...
de ce fulgerul ne sperie, el face doar lumină...

Și pentru că încă nu știu atâtea
mai sper ca într-o zi,
cand voi pleca iar
să fi învățat zborul fluturelui.



Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Da, ştiu

Sunt lucruri