clipe normale

aici sunt eu, acolo esti tu
si nu, nu ne stim
uneori tu citesti ce scriu eu...
alteori eu citesc ce scrii tu...
ar trebui sa ne stim, nu?
dar nu, nu ne stim.

acum eu citesc ce ai scris tu
acum ma dor toate cuvintele tale, tiparite acolo
de-ai fi aici, te-as imbratisa
de-ai fi aici, poate am plange impreuna,
dar... esti acolo, in locul tau
si simplu fapt ca stiu ca esti si ca iti este bine,
ca cele scrise au trecut desi sunt undeva in tine, 
ma ajuta sa respir, ma ajuta sa visez,
ma ajuta sa mai fac un pas...
pentru ca tot raul si tristetile ne sunt date
pentru a ne bucura mai mult in astfel de clipe
clipe simple
clipe normale
cand eu citesc o carte
iar tu, probabil te uiti pe fereastra
cautandu-ti ingerii, in stele si dincolo de ele.