Avatar - ultima frontiera

Am fost si eu la Avatar dupa ce tot auzisem in jurul meu "avatar, avatar, avatar...." Apoi au venit - Globul de Aur, nominalizarile la Oscar asa ca ... Mers si vazut.

Am iesit de acolo fara a fi impresionata si intrebandu-ma ce e atat de extraordinar...
3d-ul?
Pe mine chiar m-a deranjat - la inceput am incercat sa vad cum e fara acei ochelari - si ce sa vezi - peisajele aratau chiar mai bine...

Cineva mi-a spus ca i-a placut, i-a placut povestea atat de reala... ca nu realizez ca asa suntem noi, distrugem tot, ca asta este realitatea ... valorile sunt intoarse invers... Mi-a mai spus ca da, este dintre aceia carora le-ar placea sa fie pe Pandora, care vor o altfel de viata.

Nu stiu - dar am stat si m-am gandit - de ce Alesul a fost unul din lumea noastra?
Sa inteleg ca el reprezinta speranta ca lucrurile mai pot fi schimbate? Ca intoarcerea la natura nu e o iluzie? Ca nu e totul pierdut? Ca unii dintre noi mai avem sanse, mai credem?

Si atunci? Ce este cu cei ce se sinucid? Sunt cei ce nu mai CRED, cei ce nu mai SPERA???