Tu

Îmi place să ascult liniştea ce se naşte din vorbele tale
Îmi place să-ți simt bucuria pe care mi-o dăruieşti atât de frumos
Îmi place să ştiu că-ți e bine, nu-mi place să ştiu că-ți fac rău.

Te construiesc din sunete calde, din inimi bătând şi din dor
Şi vreau să pot să te apăr de mine, de dureri şi iluzorii poveşti.
Şi ştiu că totul este posibil aşa cum ştiu şi că nu e.

Poate-ar fi bine să  plângem împreună,
apoi să râdem şi să ne îmbrățişăm
Ca-ntr-un adio dar rămâi cu mine
Continuu, făr' de timp, cu noi şi făr' de noi.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Copacul

Visul nebunului neîntregit

Da, ştiu