1 si cu 1

"Stiu ca nu stiu nimic" (Socrate)

Nu intotdeauna 1 si cu 1 fac 2. Unora ne ia o viata sa intelegem asta iar altii nu inteleg deloc.

Si asta pentru ca multi dintre noi asta invatam, asta suntem invatati, ca 1 si cu 1 fac 2. Suntem invatati ca aceasta cale este mult mai usoara.

Unora ne e greu se ne desprindem de astfel de pilde si asta pentru ca incercam sa-i facem si pe cei ce ni le-au inoculat sa inteleaga, sa accepte. Ne dorim sa fim intelesi si acceptati.

Asta ne si deosebeste intre noi, asta duce si la conflicte. Pentru ca unii nu vor nici in ruptul capului sa vada mai mult de 1+1=2.

Eu pot fi un 1 dar pot fi si celalalt 1. Si atunci 1+1=1 nu? Eu pot fi un 1 cu viata omului firesc, fara a ma deosebi de restul, normal, dar si 1-ul artistul, cu ganduri si dialoguri imaginare, cu o viata nestiuta si altfel. Si 1 si cu 1 e 1 adica tot eu. Si daca eu simt ca sunt asa, si daca uneori simt ca sunt un milion de unu-ri... sunt EU un 1.

Si azi pot fi un 1 gol, nul, fara chef, fara vlaga, fara mine, fara... un 1 static, plutitor in nimic. Sunt tot EU un 1. E greu de acceptat, e greu de simtit, e greu de vazut ca, uneori 1+1=1 sau 1=0, sau 1 =1 milion

Asa ca 1 si cu 1 face ... Cat simtiti ca face acum 1 si cu 1? Si cine e 1 si cine e celalalt 1? Exita celalalt?

1+1=.... EU, TU, EI, VOI ....